Fata de ce scriam anul trecut, la 28 de ani nu s-a schimbat nimic, in afara de un an in plus adaugat la varsta (probabil in curand imi voi dori ca acesta sa fie in minus!), dimiciliul din buletin (care de fapt acum e cel din cartea de rezidenta !) si nume (care tot cu T incepe, deci n-a trebuit sa-mi modific semnatura!), restul gandurilor imi raman aceleasi ....asa ca....
"29 septembrie 1983...m-am
nascut eu. Era joi si era, din cate mi s-a povestit, pentru ca nu-mi
amintesc, o zi frumoasa, calda, insorita de toamna. M-am nascut la
spitalul Sf. Pantelimon din Bucuresti, de pe Soseaua Pantelimon cea
celebra, unde de altfel, am si domiciliul in buletin. Stiti
voi..cartierul acela unde "soarele rasare doar daca-l platesti".
Am
fost un bebe foarte mare si gras de 4 kg si 200 g, paros si negru :))!
Grasa am fost in continuare pana pe la 4 ani dupa care am inceput sa
slabesc si nu m-am oprit inca nici acum. Am fost un copil cuminte,
linistit, nu am facut prostii prea mari. Dar am fost un copil sclifosit,
mai ales la mancare, lucru care s-a pastrat pana in prezent. Nu am fost
prea sociabila, mai degraba as putea spune ca am fost chiar timida, nu
mi-a placut sa merg la gradinita si nici sa ma joc cu copii, decat cu
cativa, care imi placeau mie.
Am crescut la tara, undeva langa Bucuresti, in aer curat, intr-o curte cu verdeata unde puteam zburda libera. Inca imi aduc aminte iernile geroase, in care lemnele trosneu in soba, bucuria zapezii, fumul gros ce iesea din hornurile caselor. Imi aduc aminte mirosul de frunze arse toamna si gustul rosiilor coapte de gradina. Am crescut cu bunica din partea tatalui, o femeie absolut deosebita din toate punctele de vedere, care acum nu mai este, dar de care imi voi aminti cu drag toata viata si o voi iubi intotdeauna, pentru ca ea mi-a dat cei 7 ani de acasa. Ea m-a invatat, m-a educat, mi-a format caracterul pe care il am astazi. Ea m-a facut ceea ce sunt, ea m-a facut OM. Desi a fost o femeie dura si mi-a dat o educatie pe alocuri spartana, cum s-ar zice, mi-a prins bine. Si ii multumesc. Si stiu ca ma aude acum de acolo din cer de unde este.
Astazi
29 septembrie 2011 implinesc ...28 de ani. Este o zi ca toate
celelalte. Nu ma simt alfel, nu ma simt mai batrana. Ma simt eu. Nu ma
plang ca alti ca azi imbatranesc, ca nu sunt fericita, ca nu am realizat
nimic. Pentru ca nu este asa. Eu astazi ma simt fericita. Ma
simt impacata cu mine, ma simt iubita si iubesc la randul meu. Si asta
chiar daca sunt la mii de kilometri de tara in care m-am nascut, de
copilarie, de Pantelimon, de tot ce imi era drag si cunoscut.
Ma simt fericita astazi pentru ca sunt langa omul pe care il iubesc si alaturi de care vreau si sper sa ma trezesc in fiecare dimineata a vietii mele de acum inainte. Este omul alaturi de care vreau sa fiu, sa impart bune si rele, bucurii si tristeti, un om cu adevarat extraodinar, pe care ma bucur enorm ca l-am intalnit. Sunt fericita pentru ca locuiesc intr-un oras vechi si cochet intr-o tara civilizata si curata, chiar daca pentru moment ma simt aici putin straina. Sunt fericita ca am o mama, acolo departe, care ma iubeste neconditionat si nu doar pentru ca este programata genetic sa o faca, care se gandeste acum la mine si mai sunt fericita ca am un tata, care, chiar daca este acum acolo sus in ceruri, din pacate, stiu imi vegheaza fiecare pas. Sunt fericita pentru ca am o sora, care chiar daca nu este in adevaratul sens al cuvantului sora, desi as fi fost onorata sa fie, eu tot asa o simt si o consider, pe care o iubesc si pe care ma pot baza oricand. O persoana deosebita, care mi-a fost alaturi de cand ma stiu si pana in ziua de astazi, pe umarul careia am plans, impreuna cu care m-am bucurat, care m-a ascultat si m-a incurajat in toate momentele de cumpana ale vietii.
Sunt fericita pentru ca mai am o mana de prieteni, care ma iubesc si ma sustin si imi sunt alaturi. Sunt fericita pentru ca afara este o zi calda si insorita...la fel ca mine. Sunt fericita ca am descoperit muntele, sau el pe mine, si ca face parte din viata mea, chiar daca acum ne vedem mai rar, dar prin el am descoperit oameni minunati, am descoperit o parte din mine necunoscuta. Sunt fericita ca mi-am facut candva acest blog si prin intermediul lui v-am cunoscut pe voi, oameni extraordinari! Sunt fericita ca am doua maini, doua picioare, ca pot sa respir si sa vad, sunt fericita pentru ca sunt sanatoasa, eu si cei dragi mie, sunt fericita pentru ca TRAIESC.
Viata, asa cum este ea, buna sau rea, este un dar pe care Dumnezeu ni l-a dat si pe care nu trebuie sa-l irosim. Si nici sa ne plangem de el pt ca de cele mai multe ori nefericirea de care ne plangem vine fix din actiunile noastre. Trebuie doar sa ne privim mai des in oglinda si sa vedem dincolo de imagine, acolo adanc in sufletul nostru, cine suntem si ce vrem de fapt. Si sa ne bucuram mai des de lucrurile marunte, fara sa asteptam mari impliniri care poate nu vin niciodata."
![]() |
sursa foto |
Am crescut la tara, undeva langa Bucuresti, in aer curat, intr-o curte cu verdeata unde puteam zburda libera. Inca imi aduc aminte iernile geroase, in care lemnele trosneu in soba, bucuria zapezii, fumul gros ce iesea din hornurile caselor. Imi aduc aminte mirosul de frunze arse toamna si gustul rosiilor coapte de gradina. Am crescut cu bunica din partea tatalui, o femeie absolut deosebita din toate punctele de vedere, care acum nu mai este, dar de care imi voi aminti cu drag toata viata si o voi iubi intotdeauna, pentru ca ea mi-a dat cei 7 ani de acasa. Ea m-a invatat, m-a educat, mi-a format caracterul pe care il am astazi. Ea m-a facut ceea ce sunt, ea m-a facut OM. Desi a fost o femeie dura si mi-a dat o educatie pe alocuri spartana, cum s-ar zice, mi-a prins bine. Si ii multumesc. Si stiu ca ma aude acum de acolo din cer de unde este.
Ma simt fericita astazi pentru ca sunt langa omul pe care il iubesc si alaturi de care vreau si sper sa ma trezesc in fiecare dimineata a vietii mele de acum inainte. Este omul alaturi de care vreau sa fiu, sa impart bune si rele, bucurii si tristeti, un om cu adevarat extraodinar, pe care ma bucur enorm ca l-am intalnit. Sunt fericita pentru ca locuiesc intr-un oras vechi si cochet intr-o tara civilizata si curata, chiar daca pentru moment ma simt aici putin straina. Sunt fericita ca am o mama, acolo departe, care ma iubeste neconditionat si nu doar pentru ca este programata genetic sa o faca, care se gandeste acum la mine si mai sunt fericita ca am un tata, care, chiar daca este acum acolo sus in ceruri, din pacate, stiu imi vegheaza fiecare pas. Sunt fericita pentru ca am o sora, care chiar daca nu este in adevaratul sens al cuvantului sora, desi as fi fost onorata sa fie, eu tot asa o simt si o consider, pe care o iubesc si pe care ma pot baza oricand. O persoana deosebita, care mi-a fost alaturi de cand ma stiu si pana in ziua de astazi, pe umarul careia am plans, impreuna cu care m-am bucurat, care m-a ascultat si m-a incurajat in toate momentele de cumpana ale vietii.
Sunt fericita pentru ca mai am o mana de prieteni, care ma iubesc si ma sustin si imi sunt alaturi. Sunt fericita pentru ca afara este o zi calda si insorita...la fel ca mine. Sunt fericita ca am descoperit muntele, sau el pe mine, si ca face parte din viata mea, chiar daca acum ne vedem mai rar, dar prin el am descoperit oameni minunati, am descoperit o parte din mine necunoscuta. Sunt fericita ca mi-am facut candva acest blog si prin intermediul lui v-am cunoscut pe voi, oameni extraordinari! Sunt fericita ca am doua maini, doua picioare, ca pot sa respir si sa vad, sunt fericita pentru ca sunt sanatoasa, eu si cei dragi mie, sunt fericita pentru ca TRAIESC.
Viata, asa cum este ea, buna sau rea, este un dar pe care Dumnezeu ni l-a dat si pe care nu trebuie sa-l irosim. Si nici sa ne plangem de el pt ca de cele mai multe ori nefericirea de care ne plangem vine fix din actiunile noastre. Trebuie doar sa ne privim mai des in oglinda si sa vedem dincolo de imagine, acolo adanc in sufletul nostru, cine suntem si ce vrem de fapt. Si sa ne bucuram mai des de lucrurile marunte, fara sa asteptam mari impliniri care poate nu vin niciodata."
Benjamin Franklin a spus candva ca:
"Fericirea omeneasca nu se naste atat din marile evenimente ale soartei,
care se intampla rareori, cat din micile foloase care se intampla in
fiecare zi."
Cuvintele lui au devenit motto-ul meu in viata!
Buna dimineata, Larisa!
RăspundețiȘtergereCe frumos ai scris despre copilarie si despre cei dragi. Tare mult mi-a placut.
La multi ani!! La multi ani iti urez din toata inima, sa fii sanatoasa, fericita si implinita!
Weekend minunat sa ai!
Multumesc, asemenea si tie Elly ca doar sunte nascute in aceeasi zi ;)!!!!
Ștergerela multi ani si aici. sa fii mereu fericita ca acum :)
RăspundețiȘtergereSaru'mana ;)!!!
ȘtergereDraga mea draga! Ai scris asa frumos despre copilarie si despre bunica ta!
RăspundețiȘtergereIti doresc o viata fericita! "Joyeux Anniversaire"!
Un Happy Weekend!
Multumesc Minnie!
ȘtergereLa multi ani! Larisa. Iti doresc o viata frumoasa, cu sanatate, iubire, multe calatori si poze de neuitat. Iar pe blog sa tot scrii! E o placere sa te citesc si sa iti admir pozele. Pupici!
RăspundețiȘtergereIti multumesc Ramona!
ȘtergereMulti ani! Frumosi toti, calatori toti, ca sa ne bucuram si noi, alaturi de tine.
RăspundețiȘtergereMultumesc Liliana, asemnea!
ȘtergereLa multi ani! Ai scris foarte frumos, sa iti fie la fel de bine si la anul care vine!
RăspundețiȘtergereMultumesc Alicee!
Ștergereînca o data LA MULTI ANI! :)
RăspundețiȘtergereincaodata multumesc Carmen :)!
ȘtergereSa ramai mereu la fel de tanara, frumoasa, vesela si fericita ca acum. La multi ani! :) Iti doresc sa-ti indeplineste toate dorintele si visurile legate de domeniile care te preocupa si te pasioneaza, la cat mai multe calatorii prin muntii lumii. :D
RăspundețiȘtergereMultumesc Nice, asemenea si tie!
ȘtergereDaca te simti si chiar esti fericita, inseamna ca ai atins nemarginirea! La multi ani minunati Larise!
RăspundețiȘtergereIti multumesc Alice.N-am atins chiar fericirea maxima, dar incerc sa fiu cat mai optimista ,)!
ȘtergereLa Mulţi Ani frumoşi!:))
RăspundețiȘtergereIti multumesc Cora!
ȘtergereLa multi ani !!! Daca vei putea pastra ce simti acum, lumea e a ta si iti urez din suflet, sa fii fericita linga omul tau drag, Larisa.
RăspundețiȘtergereMultumesc Dani!
ȘtergereLa multi-multi ani frumosi si foarte fericiti! Iti doresc tot binele din lume si cat mai multi munti vazuti :D
RăspundețiȘtergereSi ca un P.S. asa: te inteleg asa de bine in legatura cu bunica din partea tatalui, educatia primita, strictetea ei. Am simtit-o si eu pe pielea mea,dar nu o regret deloc. Cum ai zis si tu, astfel am ajuns ceea ce suntem. De fiecare data cand te citesc sunt surprinsa sa vad ca ne asemanam ;)) Te pup, o seara frumoasa!
Multumesc Georgiana! Buncile astea....o mare comoara ....Chiar ca ne asemnam in multe privinte :).
ȘtergereLa multi ani, draga Larisa!
RăspundețiȘtergereSi felicitari pentru articolul foarte frumos si, pe alocuri, emotionant. Ma bucur sa te cunosc, chiar daca doar prin intermediul acestui blog.
Cum ai petrecut ieri?:)
Iti multumesc Anda, si eu ma bucur sa te cunosc, chiar daca este doar prin intermediul blogurilor noastre. Cine stie poate intr-o zi....ne vom intalni si dicolo de ele :). Ziua de ieri am petrecut-o frumos, linistit, cu o plimbare de dupa-amiaza prin regiune si o seara draguta la un restaurant...
ȘtergereLa multi ani! Sa fii sanatoasa, fericita si iubita!
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru ca citindu-ti scrierile ma umplu de energie pozitiva si pentru ca ai fost ghidul meu virtual prin Tours si pe valea Loirei.
Toate gandurile bune!
Iti multumesc Doina!
ȘtergereLa multi ani pentru ziua de ieri! Sa te bucuri de viata alaturi de cei dragi! si... sa te bucuri de toamna :)
RăspundețiȘtergereMultumessc Andreea!
ȘtergereLa multi ani! :) Sa fii fericita si iubita, restul se rezolva :)
RăspundețiȘtergereMultumesc Anca!
Ștergerela multi ani :)
RăspundețiȘtergereMultumesc!
ȘtergereŞi aici din nou (puţin întârziat) un proaspăt La mulţi ani, spus cu mult drag! :) Să fii sănătoasă, să fii iubită şi să iubeşti, zi de zi să te bucuri de tot felul de lucruri simple care dau farmec vieţii.
RăspundețiȘtergereMersi Mira!
ȘtergereNu fi trista, fi fericita ca poti sa nu fi trista, viata trece, zilele trec, insa si bucuriile vin!
RăspundețiȘtergereDeci zambeste dincolo de toate neplacerile!
Exact asta incerc!
Ștergere